Aproape toată apa care curge pe teritoriul României ajunge, mai devreme sau mai târziu, în Dunăre și apoi în Marea Neagră. Râurile au modelat văile, au dat nume județelor și orașelor (Argeș, Olt, Mureș, Siret) și asigură astăzi apă potabilă, irigații și energie electrică. La BAC, hidrografia este strâns legată de relief, așa că merită să le înveți împreună, cu harta în față.
Caracteristici generale
- Rețea radiară: majoritatea râurilor izvorăsc din Carpați și curg spre exterior, în toate direcțiile. Excepție fac râurile din Transilvania, care se adună spre văile Mureșului și Someșului.
- Un colector principal: Dunărea colectează aproape toate râurile țării, direct sau prin intermediul altor râuri (Tisa, Siret, Prut).
- Alimentare în principal din ploi și din topirea zăpezii, deci debitele cresc primăvara și la începutul verii și scad toamna și iarna.
Dunărea
Dunărea are aproximativ 2860 km și este al doilea fluviu ca lungime din Europa, după Volga. Pe teritoriul României sau la granița ei curge pe aproximativ 1075 km, intrând în țară la Baziaș.
Sectoarele Dunării românești:
- Defileul Dunării, între Baziaș și Gura Văii, unde fluviul taie Carpații. Aici se află Cazanele Dunării și barajul Porțile de Fier I, cu cel mai mare lac de acumulare și cea mai mare hidrocentrală din țară.
- Sectorul de câmpie, până la Călărași, cu malul românesc jos și cel bulgăresc înalt.
- Sectorul bălților, unde Dunărea se desparte în brațe care închid Balta Ialomiței (brațul Borcea) și Balta Brăilei (brațul Măcin). Multe bălți au fost desecate și transformate în terenuri agricole.
- Sectorul maritim, de la Brăila la Sulina, accesibil vaselor maritime.
- Delta Dunării, unde fluviul se desparte în trei brațe:
| brațul | caracteristici |
|---|---|
| Chilia | cel mai lung și cu cel mai mare debit; la granița cu Ucraina |
| Sulina | cel mai scurt; rectificat și amenajat pentru navigația maritimă |
| Sfântu Gheorghe | în sud; are numeroase meandre |
Râurile interioare
Râurile se grupează în funcție de colectorul în care se varsă:
| colectorul | râuri principale | afluenți importanți |
|---|---|---|
| Tisa (în afara țării) | Someș, Crișuri, Mureș | Mureș: Arieș, Târnava |
| Dunărea, direct, în sud | Jiu, Olt, Argeș, Ialomița | Argeș: Dâmbovița; Ialomița: Prahova |
| Siret | — | Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna, Buzău, Bârlad |
| Dunărea, în est | Siret, Prut | Prutul formează granița cu Republica Moldova |
Câteva repere: Mureșul este cel mai lung râu interior; Oltul străbate Carpații Meridionali prin defileul de la Turnu Roșu – Cozia; Bucureștiul este așezat pe Dâmbovița.
Lacurile
Lacurile se clasifică după originea cuvetei (a depresiunii în care se adună apa):
| tipul | cum s-a format | exemple |
|---|---|---|
| glaciare | în circuri glaciare din munții înalți | Bucura, Bâlea |
| vulcanice | în craterul unui vulcan stins | Sfânta Ana (singurul din țară) |
| carstice | prin dizolvarea rocilor calcaroase | Ochiul Beiului |
| de baraj natural | prin blocarea unei văi de o alunecare de teren | Lacul Roșu |
| sărate | pe masive de sare | Ursu (Sovata) |
| lagune | prin închiderea unui golf de mare | Razim (Razelm) – Sinoie |
| limane | prin bararea gurii unui râu (fluviale) sau a unui golf (maritime) | Snagov (fluvial), Techirghiol (maritim) |
| antropice (de acumulare) | create de om, prin baraje | Porțile de Fier, Vidraru (pe Argeș), Izvorul Muntelui (pe Bistrița) |
Exemple rezolvate
Exemplul 1: un traseu al apei
Cerință: Precizează pe ce drum ajunge în Marea Neagră apa râului Trotuș.
Răspuns: Trotușul se varsă în Siret, Siretul se varsă în Dunăre (lângă Galați), iar Dunărea se varsă în Marea Neagră, prin deltă.
Exemplul 2: tipul unui lac
Cerință: Precizează tipul genetic al lacurilor Bâlea, Lacul Roșu și Vidraru.
Răspuns: Bâlea este un lac glaciar (Munții Făgăraș), Lacul Roșu este un lac de baraj natural (format după o alunecare de teren care a blocat valea Bicazului), iar Vidraru este un lac antropic, de acumulare, pe Argeș.
Exemplul 3: legătura dintre relief și râuri
Cerință: Explică de ce rețeaua hidrografică a României este radiară.
Răspuns: Carpații, așezați în formă de arc în centrul țării, sunt principala zonă de unde izvorăsc râurile. Pentru că relieful coboară în trepte de la munți spre exterior, râurile curg de la Carpați spre câmpii în toate direcțiile, ca razele unui cerc.
Greșeli frecvente
- Chilia și Sulina. Chilia are cel mai mare debit și este cea mai lungă; Sulina este amenajată pentru navigație.
- Brațele deltei confundate cu brațele din sectorul bălților. Borcea și Măcin nu sunt brațe ale deltei.
- Bistrița. Bistrița moldovenească se varsă în Siret; mai există o Bistrița în Transilvania, afluent al Someșului Mare.
- Lacul Roșu și Sfânta Ana. Ambele sunt în Carpații Orientali, dar Lacul Roșu este de baraj natural, iar Sfânta Ana este vulcanic.
- Razim considerat liman. Razim – Sinoie este un complex lagunar; Techirghiol este un liman maritim.
Pe scurt
- Rețeaua hidrografică este radiară, cu izvoarele principale în Carpați, iar Dunărea este colectorul aproape tuturor râurilor.
- Dunărea are aproximativ 2860 km, din care circa 1075 km în România, și se varsă în Marea Neagră prin brațele Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe.
- Siretul colectează râurile din Moldova (inclusiv Bistrița, Trotuș, Buzău), iar Tisa primește Someșul, Crișurile și Mureșul.
- Lacurile se clasifică după origine: glaciare, vulcanice, carstice, de baraj natural, sărate, lagune, limane și antropice.